×
Meniu

Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor – 7 iunie 2026

Anual, la 7 iunie, este marcată Ziua Mondială a Siguranței Alimentare, inițiativă globală susținută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), prin Programul Comun de Standarde Alimentare – Codex Alimentarius. În anul 2026 este celebrată cea de-a noua ediție a acestei zile, care a devenit un important eveniment de conștientizare la nivel mondial.

Tema din acest an: „De la povară la soluții – alimente sigure peste tot” – evidențiază rolul datelor și al dovezilor științifice în prevenirea bolilor transmise prin alimente și în dezvoltarea unor soluții eficiente și accesibile pentru protejarea sănătății populației.

Siguranța alimentară reprezintă o componentă esențială a sănătății publice și o responsabilitate comună a autorităților, producătorilor, comercianților și consumatorilor. Accesul la alimente sigure și nutritive este fundamental pentru menținerea sănătății, prevenirea bolilor și asigurarea unei dezvoltări durabile.

Hashtag-ul campaniei #ZiuaMondialăASiguranțeiAlimentare

 Impact

Bolile transmise prin alimente rămân o povară majoră la nivel global, cauzând cel puțin 200 de boli care afectează sănătatea, mijloacele de trai, educația și economiile. Accesul la suficiente alimente sigure și nutritive este esențial pentru menținerea vieții și promovarea unei sănătăți bune. Alimentele nesigure care conțin bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice dăunătoare pot provoca peste 200 de boli diferite, de la diaree la cancer. În întreaga lume, se estimează că 600 de milioane – aproape 1 din 10 persoane – se îmbolnăvesc în fiecare an după ce consumă alimente contaminate, ceea ce duce la 420.000 de decese și la pierderea a 33 de milioane de ani de viață sănătoasă (DALY).

Bolile transmise prin alimente împiedică dezvoltarea socioeconomică prin suprasolicitarea sistemelor de asistență medicală și prin afectarea economiilor naționale, a turismului și a comerțului. Povara bolilor transmise prin alimente asupra sănătății publice și a economiilor a fost adesea subestimată din cauza subraportării și a dificultății de a stabili relații cauzale între contaminarea alimentelor și bolile sau decesele rezultate. Copiii sub 5 ani poartă 40% din povara bolilor transmise prin alimente, cu 125.000 de decese în fiecare an.

În Republica Moldova, anual, se înregistrează cca 16-20 mii cazuri de BDA, inclusiv cu până la 10 decese printre copiii sub vârsta de 5 ani şi adulţi. În structura morbidităţii, în 75% din cazuri, predomină copiii de 0-17 ani. Anual, se înregistrează peste 20 de izbucniri epidemice în grup.

Principalele boli transmise prin alimente și cauzele lor

Bolile transmise prin alimente sunt de obicei de natură infecțioasă sau toxică și sunt cauzate de bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice care intră în organism prin alimente contaminate. Contaminarea chimică poate duce la intoxicații acute sau boli pe termen lung, cum ar fi cancerul. Multe boli transmise prin alimente pot duce la invaliditate pe termen lung și deces. Exemple de pericole alimentare:

Bacterii

Salmonella, Campylobacter  și  Escherichia coli enterohemoragică  sunt unii dintre cei mai comuni agenți patogeni alimentari care afectează milioane de oameni anual, uneori cu rezultate grave și fatale. Simptomele pot include febră, dureri de cap, greață, vărsături, dureri abdominale și diaree. Alimentele implicate mai frecvent în focarele de salmoneloză includ ouăle, carnea de pasăre și alte produse de origine animală. Cazurile de infecții alimentare cauzate de Campylobacter  sunt cauzate în principal de laptele crud, carnea de pasăre crudă sau insuficient gătită și apa potabilă.  Escherichia coli enterohemoragică  este adesea asociată cu laptele nepasteurizat, carnea insuficient gătită și fructele și legumele proaspete contaminate.

Infecțiile cu Listeria  pot duce la avort spontan la femeile însărcinate sau la decesul nou-născuților. Deși incidența bolii este relativ scăzută,  consecințele grave și uneori fatale ale Listeria asupra sănătății, în special în rândul sugarilor, copiilor și vârstnicilor, o consideră printre cele mai grave infecții alimentare.  Listeria  se găsește în produsele lactate nepasteurizate și în diverse alimente gata de consum și poate crește la temperaturi de refrigerare.                                                                                      Vibrio cholerae  poate infecta oamenii prin apa sau alimentele contaminate. Simptomele pot include dureri abdominale, vărsături și diaree apoasă profuzată, care duc rapid la deshidratare severă și posibil la moarte. Legumele crude și diverse tipuri de fructe de mare crude sau insuficient gătite au fost implicate în focarele de holeră.

Antimicrobienele, cum ar fi antibioticele, sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii, inclusiv agenți patogeni transmiși prin alimente. Cu toate acestea, utilizarea excesivă și necorespunzătoare a acestora în medicina veterinară și umană a fost legată de apariția și răspândirea bacteriilor rezistente, ceea ce face ca tratamentul bolilor infecțioase să fie ineficient la animale și la oameni.

Viruși

Unele virusuri pot fi transmise prin consumul de alimente. Norovirusul este o cauză frecventă a infecțiilor alimentare, caracterizată prin greață, vărsături explozive, diaree apoasă și dureri abdominale. Virusul hepatitei A poate fi, de asemenea, transmis prin alimente și poate provoca boli hepatice de lungă durată și se răspândește de obicei prin fructe de mare crude sau insuficient gătite sau prin produse crude contaminate.

Paraziți

Unii paraziți, cum ar fi trematodele transmise de pești, se transmit doar prin alimente. Alții, de exemplu tenii precum  Echinococcus  spp. sau  Taenia  spp., pot infecta oamenii prin alimente sau prin contact direct cu animalele. Alți paraziți, cum ar fi  Ascaris, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica  sau  Giardia , intră în lanțul trofic prin apă sau sol și pot contamina produsele proaspete.

Prioni

Prionii, agenți infecțioși compuși din proteine, sunt unici prin faptul că sunt asociați cu forme specifice de boli neurodegenerative. Encefalopatia spongiformă bovină (ESB sau așa-numita boală a vacii nebune) este o boală prionică la bovine, asociată cu varianta bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD) la oameni. Consumul de produse din carne care conțin materiale cu risc specificat, cum ar fi țesutul cerebral, este cea mai probabilă cale de transmitere a agentului prionic la oameni.

Substanțe chimice – cele mai mari preocupări pentru sănătate sunt toxinele și poluanții din mediu care apar în mod natural.

  • Toxinele care apar în mod naturalinclud micotoxine, biotoxine marine, glicozide cianogene și toxine prezente în ciupercile otrăvitoare. Alimentele de bază precum porumbul sau cerealele pot conține niveluri ridicate de micotoxine, cum ar fi aflatoxina și ochratoxina, produse de mucegaiul de pe boabe. Expunerea pe termen lung poate afecta sistemul imunitar și dezvoltarea normală sau poate provoca cancer.
  • Poluanții organici persistenți (POP)sunt compuși care se acumulează în mediu și în corpul uman. Exemple cunoscute sunt dioxinele și bifenilii policlorurați (PCB), care sunt produse secundare nedorite ale proceselor industriale și ale incinerării deșeurilor. Aceștia se găsesc în mediul înconjurător la nivel mondial și se acumulează în lanțurile trofice animale. Dioxinele sunt foarte toxice și pot cauza probleme de reproducere și dezvoltare, pot afecta sistemul imunitar, pot interfera cu hormonii și pot provoca cancer.
  • Metalele grele precum plumbul, cadmiul și mercurul provoacă leziuni neurologice și renale. Contaminarea alimentelor cu metale grele are loc în principal prin poluarea apei și a solului.

Alte pericole chimice din  alimente  pot include nucleotidele radioactive care pot fi eliberate în mediu din industrii și din operațiuni nucleare civile sau militare, alergenii alimentari, reziduurile de medicamente și alți contaminanți încorporați în alimente în timpul procesului.

Alimentele sigure încep cu înțelegerea pericolelor alimentare care cauzează cele mai mari daune. Prin măsurarea poverii asupra sănătății publice și a cauzelor acesteia, țările și partenerii pot prioritiza acțiunile bazate pe dovezi, pot viza intervențiile și pot utiliza resursele acolo unde acestea vor avea cel mai mare impact. În fiecare an, pe 7 iunie, FAO și OMS se alătură guvernelor, societății civile, mediului academic și partenerilor din întreaga lume pentru a marca Ziua Mondială a Siguranței Alimentare, subliniind siguranța alimentară ca un drept și o responsabilitate comună și un apel la acțiune colectivă.

Evenimentul mobilizează factorii de decizie politică, întreprinderile alimentare, oamenii de știință și consumatorii pentru a consolida siguranța alimentară prin cooperare și angajament politic, protejând vieți, sprijinind prosperitatea și construind un viitor mai sigur.

Autoritățile publice pot:

  • Asigura faptul că siguranța alimentară rămâne o prioritate continuă, integrând politicile și programele în planificarea pe termen lung.
  • Clasifica riscurile și prioritiza acțiunile preventive utilizând estimările privind sarcina disponibilă și alte date, direcționând resursele acolo unde este cea mai mare nevoie.
  • Consolida colectarea de date prin supravegherea bolilor transmise prin alimente și monitorizarea alimentelor, utilizând dovezi pentru a ghida măsuri eficiente de gestionare a riscurilor și a urmări progresul.

Întreprinderile din domeniul alimentar:

  • Consolidarea formării și educării angajaților cu privire la cele mai recente practici de siguranță alimentară și la riscurile emergente și asigurarea utilizării temeinice a programelor de siguranță alimentară, cum ar fi bunele practici, inclusiv codurile de practică Codex.
  • Utilizarea acolo unde este cazul al Analizei Riscurilor și a Punctelor Critice de Control (HACCP) pentru a identifica și controla pericolele și a gestiona riscurile pentru siguranța alimentară de la producere până la consum.
  • Implementarea programelor de siguranță alimentară bazate pe dovezi, utilizând date din cadrul companiei pentru a monitoriza riscurile legate de siguranța alimentară și a urmări îmbunătățirile.

Profesioniștii din domeniul sănătății:

  • Consolidarea detectării prin îmbunătățirea diagnosticării, gestionării clinice și programelor de control al bolilor transmise prin alimente, pentru a identifica mai bine zonele cu o povară mai mare.
  • Colaborarea cu parteneri multisectoriali pentru a promova supravegherea integrată a bolilor în toate sectoarele.

Consumatorii/populația:

  • Manipularea în siguranță a alimentelor acasă, urmând cele cinci chei ale OMS pentru alimente mai sigure.
  • Informarea și luarea deciziilor în baza dovezilor, verificând actualizările din surse fiabile privind retragerile de alimente, focarele de boli transmisibile și practicile alimentare sigure.
  • Raportarea către autorități cu privire la alimentele nesigure și aplicarea măsurilor pentru a preveni îmbolnăvirile în gospodărie.

Lumea în continuă evoluție și siguranța alimentară

Urbanizarea și schimbările în obiceiurile de consum au crescut numărul de persoane care cumpără și consumă alimente preparate în locuri publice. Globalizarea a declanșat o cerere tot mai mare din partea consumatorilor pentru o varietate mai largă de alimente, rezultând un lanț alimentar global din ce în ce mai complex și mai lung. Se preconizează că schimbările climatice vor avea un impact considerabil asupra siguranței alimentare și vor crește probabil riscurile asociate bolilor transmise prin alimente existente și emergente prin creșterea numărului de evenimente meteorologice extreme, creșterea temperaturilor aerului și apei și modificări ale frecvenței și intensității precipitațiilor.

Provocări impun o responsabilitate mai mare producătorilor și manipulatorilor de alimente pentru a asigura siguranța alimentară. Incidentele locale pot evolua rapid în urgențe internaționale din cauza vitezei și gamei de distribuție a produselor.

Răspunsul OMS

OMS își propune să consolideze sistemele naționale de control alimentar pentru a facilita prevenirea, detectarea și răspunsul la nivel global la amenințările pentru sănătatea publică asociate cu alimentele nesigure. În acest scop, OMS sprijină statele membre prin:

  • facilitarea implementării  Strategiei globale a OMS pentru siguranța alimentară (2022-2030) pentru a sprijini statele membre în consolidarea sistemelor naționale de control al alimentelor și reducerea poverii bolilor transmise prin alimente prin activitățile Alianței OMS pentru Siguranța Alimentară care abordează abordarea „O singură sănătate”;
  • furnizarea de evaluări științifice independente privind pericolele microbiologice și chimice care stau la baza standardelor, orientărilor și recomandărilor alimentare internaționale, cunoscute sub numele de  Codex Alimentarius;
  • evaluarea performanței sistemelor naționale de control alimentar pe întregul lanț alimentar, identificarea domeniilor prioritare pentru dezvoltare ulterioară și măsurarea și evaluarea progresului în timp prin intermediul  instrumentului de evaluare a sistemului de control alimentar FAO/OMS;
  • evaluarea siguranței noilor tehnologii utilizate în producția alimentară, cum ar fi modificarea genetică, produsele alimentare cultivate și nanotehnologia;
  • contribuția la implementarea unei infrastructuri adecvate pentru gestionarea riscurilor legate de siguranța alimentară și pentru a răspunde la situațiile de urgență legate de siguranța alimentară prin intermediul Rețelei Internaționale a Autorităților pentru Siguranța Alimentară (INFOSAN);
  • promovarea manipulării în siguranță a alimentelor prin programe sistematice de prevenire a bolilor și de conștientizare, prin mesajul OMS privind cele cinci chei pentru alimente mai sigureși prin materiale de instruire;
  • pledarea pentru siguranța alimentară ca o componentă importantă a securității sanitare și pentru integrarea siguranței alimentare în politicile și programele naționale, în conformitate cu Regulamentul Sanitar Internațional  (RSI 2005);
  • consolidarea supravegherii și a răspunsului la bolile transmise prin alimentela nivel global, prin sprijinirea țărilor în îmbunătățirea activităților lor actuale de supraveghere și răspuns la bolile transmise prin alimente (inclusiv prin utilizarea secvențierii întregului genom (WGS)) și integrarea acestora în sistemele naționale de supraveghere și răspuns existente, impuse de RSI 2005;
  • monitorizarea regulată a poverii globale a bolilor transmise prin alimentela nivel național, regional și internațional și sprijinirea țărilor în estimarea poverii naționale a bolilor transmise prin alimente sau în utilizarea estimărilor existente ale poverii pentru a fundamenta politicile de siguranță alimentară.

OMS colaborează îndeaproape cu Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), Programul ONU pentru Mediu (UNEP) și alte organizații internaționale pentru a asigura siguranța alimentară de-a lungul întregului lanț alimentar, de la producere la consum, în conformitate cu  planul comun de acțiune „One health” (2022-2026): împreună pentru sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a mediului.

Comentarii recente