Ziua Mondială a Hepatitei – 28 iulie 2026

Anual, la 28 iulie, este marcată Ziua Mondială a Hepatitei, o inițiativă globală care are drept scop creșterea gradului de informare și conștientizare a populației cu privire la hepatitele virale, promovarea măsurilor de prevenire, depistarea precoce, vaccinarea și facilitarea accesului la servicii de diagnostic, tratament și îngrijire. În anul 2026, campania se desfășoară sub genericul „Hepatita – să o înțelegem mai bine”, un apel la eliminarea barierelor care împiedică accesul persoanelor la servicii esențiale de prevenire, testare, diagnostic, tratament și îngrijire. Totodată, campania evidențiază importanța combaterii stigmatizării și discriminării persoanelor afectate de hepatitele virale, promovării serviciilor de sănătate integrate și extinderii accesului echitabil la intervenții eficiente. Prin aceste acțiuni, se urmărește accelerarea progreselor către atingerea obiectivului Organizației Mondiale a Sănătății de eliminare a hepatitelor virale ca amenințare pentru sănătatea publică până în anul 2030.

Mijloacele necesare pentru eliminarea hepatitelor virale există deja! Vaccinurile eficiente, metodele de diagnostic precise, tratamentele curative pentru hepatita C și terapiile pe termen lung pentru hepatita B pot preveni infecțiile, salva vieți și reduce incidența cancerului hepatic și a cirozei. Cu toate acestea, milioane de persoane rămân nediagnosticate, netratate sau fără acces la serviciile de îngrijire de care au nevoie, din cauza stigmatizării, a nivelului redus de informare, a deficiențelor sistemelor de sănătate și a inegalităților persistente.                 Campania din 2026 îndeamnă la transformarea progreselor și dovezilor științifice în acțiuni concrete, prin consolidarea angajamentului politic, investiții susținute și intensificarea eforturilor pentru asigurarea unui acces echitabil la servicii de prevenire, testare, tratament și îngrijire.

Hepatitele virale continuă să reprezinte una dintre principalele cauze de îmbolnăvire și mortalitate prevenibilă la nivel mondial. Potrivit OMS, în anul 2024 aproximativ 287 milioane de persoane trăiau cu hepatită virală cronică B și C (240 milioane cu hepatită B și 47 milioane cu hepatită C), iar anual sunt înregistrate peste 1,8 milioane de cazuri noi de infecție.

Deși vaccinarea împotriva hepatitei virale B poate preveni până la 95% dintre infecțiile nou-născuților, în anul 2024 doar 45% dintre copiii născuți la nivel global au beneficiat de doza de vaccin administrată în primele 24 de ore de viață. În anul 2024, aproximativ 1,3 milioane de persoane au decedat din cauza hepatitelor cronice B și C.

Mesajele-cheie ale Zilei Mondiale a Hepatitei 2026

• Valorificarea progreselor științifice și a politicilor existente. Vaccinurile eficiente, metodele de diagnostic precise, tratamentele curative pentru hepatita C și terapiile pentru hepatita B sunt deja disponibile și și-au demonstrat eficacitatea. Aceste intervenții pot preveni infectarea, întrerupe transmiterea virusurilor și salva milioane de vieți prin reducerea cazurilor de boli hepatice și cancer hepatic. Prioritatea actuală este extinderea accesului echitabil la aceste servicii pentru toate persoanele care au nevoie de ele, prin consolidarea angajamentului politic, creșterea investițiilor și asigurarea responsabilității în implementarea măsurilor.
• Oamenii și comunitățile – în centrul eforturilor de eliminare a hepatitei. Progresele durabile în eliminarea hepatitei depind de implicarea activă și participarea persoanelor afectate și a comunităților. Atunci când acestea contribuie la elaborarea politicilor, programelor și serviciilor, răspunsul devine mai eficient, mai responsabil și mai bine adaptat nevoilor reale ale populației.
• Asigurarea accesului echitabil la serviciile de prevenire, testare și tratament. Fiecare persoană trebuie să poată beneficia de serviciile de prevenire, testare, diagnostic, tratament și îngrijire recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Extinderea accesului pentru grupurile vulnerabile și insuficient deservite, prin servicii integrate și centrate pe nevoile oamenilor, este esențială pentru reducerea inegalităților în sănătate.
• Integrarea serviciilor pentru hepatite în cadrul acoperirii universale cu servicii de sănătate. Serviciile de prevenire, diagnostic, tratament și îngrijire a hepatitelor trebuie integrate în asistența medicală primară și în sistemele de acoperire universală cu servicii de sănătate, astfel încât acestea să fie disponibile pe tot parcursul vieții. Eliminarea barierelor de acces necesită o abordare multisectorială, bazată pe respectarea drepturilor omului.
• Accelerarea cercetării și inovării. Există oportunitatea de a schimba cursul hepatitelor virale. Investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare pentru prevenire, depistare și tratamentul hepatitelor virale, în special al hepatitei B și al coinfecției cu virusul hepatitei D, extinderea accesului echitabil la tehnologii accesibile și consolidarea colaborării intersectoriale și țări, pot îmbunătăți semnificativ starea de sănătate și calitatea vieții a milioane de oameni.

Datele OMS relevă că numai 13% dintre persoanele care trăiesc cu hepatită virală B sunt diagnosticate, iar dintre acestea doar 5% beneficiază de tratament antiviral. În cazul hepatitei virale C, aproximativ 36% dintre persoanele infectate sunt diagnosticate, iar doar 20% primesc tratament. Aceste date evidențiază necesitatea extinderii accesului la testare, diagnostic precoce și tratament antiviral, în special prin integrarea acestor servicii în asistența medicală primară și prin facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la servicii medicale de calitate.

În vederea eliminării hepatitelor virale până în anul 2030, Organizația Mondială a Sănătății și-a stabilit următoarele obiective:

• reducerea cu 90% a numărului de infecții noi cu virusurile hepatitice B și C;
• reducerea cu 65% a mortalității cauzate de hepatite, ciroză și cancer hepatic;
• diagnosticarea a cel puțin 90% dintre persoanele infectate cu virusurile hepatitice B și C;
• asigurarea tratamentului antiviral pentru cel puțin 80% dintre persoanele eligibile.

Realizarea acestor obiective presupune consolidarea programelor de vaccinare, extinderea accesului la testare și tratament, integrarea serviciilor medicale și eliminarea tuturor barierelor care împiedică accesul populației la servicii de sănătate.

Republica Moldova continuă să se numere printre țările din Regiunea Europeană cu o povară importantă a hepatitelor virale cronice, ceea ce impune consolidarea continuă a măsurilor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament, în concordanță cu obiectivele Organizației Mondiale a Sănătății privind eliminarea hepatitelor virale ca problemă majoră de sănătate publică până în anul 2030.

Conform datelor statistice naționale, în anul 2025 au fost înregistrate 2 866 de cazuri de hepatite virale, comparativ cu 2 909 cazuri în anul 2024, 2 807 cazuri în anul 2023, 1 997 cazuri în anul 2022 și 1 888 cazuri în anul 2021. Din numărul total al cazurilor înregistrate în anul 2025, 75 de cazuri (2,6%) au reprezentat forme acute, iar 2 791 de cazuri (97,4%) au fost forme cronice, confirmând că povara bolii este determinată în principal de infecțiile cronice cu virusurile hepatice.

După etiologie, din totalul cazurilor raportate în anul 2025, 2 830 de cazuri (98,7%) au fost cauzate de virusurile hepatice B, C și D, 7 cazuri (0,24%) au fost hepatită virală A, 16 cazuri (0,55%) hepatită virală E, iar 15 cazuri (0,51%) au fost încadrate în categoria altor hepatite virale.

În ultimele două decenii se constată o reducere semnificativă a incidenței formelor acute de hepatită virală, ca rezultat al implementării măsurilor de imunizare, supraveghere epidemiologică și control al infecțiilor. Astfel, indicele morbidității prin hepatita virală B acută s-a redus de la 10,6 cazuri la 100 000 populație în anul 2004 la 0,57 cazuri la 100 000 populație în anul 2025. În aceeași perioadă, incidența hepatitei virale C acute a scăzut de la 2,95 la 1,1 cazuri la 100 000 populație, iar cea a hepatitei virale D (co-infecție și suprainfecție) de la 0,22 la 0,07 cazuri la 100 000 populație.

În același timp, povara formelor cronice continuă să fie în creștere, fenomen explicat prin depistarea activă a cazurilor, supraviețuirea mai îndelungată a pacienților și acumularea cazurilor în evidență. Astfel, indicele morbidității prin hepatita virală B cronică fără antigen Delta, depistată primar, a crescut de la 17,16 cazuri la 100 000 populație în anul 2011 la 40,81 cazuri în anul 2025, iar cel al hepatitei virale C cronice de la 17,18 la 54,33 cazuri la 100 000 populație. De asemenea, morbiditatea prin hepatita virală B cronică asociată cu virusul Delta a crescut de la 1,39 la 3,0 cazuri la 100 000 populație.

O tendință similară se observă și în ceea ce privește prevalența infecțiilor cronice. În perioada 2017–2025, prevalența hepatitei virale B a crescut de la 791,82 la 1 272,17 cazuri la 100 000 populație, iar prevalența hepatitei virale C de la 441,17 la 689,08 cazuri la 100 000 populație, ceea ce reflectă necesitatea extinderii serviciilor de monitorizare și tratament pentru persoanele diagnosticate.

În perioada ianuarie–iunie 2026, au fost raportate 4 cazuri de hepatită virală B acută, 12 cazuri de hepatită virală C acută, 275 cazuri de hepatită virală B cronică fără antigen Delta, 27 cazuri de hepatită virală B cu antigen Delta și 475 cazuri de hepatită virală C cronică.

La sfârșitul anului 2025, în instituțiile medico-sanitare ale republicii se aflau în evidență 51 359 de pacienți cu hepatite virale cronice B, C și D, dintre care 32 299 cu hepatită virală B, 17 495 cu hepatită virală C și 1 565 cu hepatită virală D. Totodată, au fost înregistrați 4 670 de pacienți cu ciroză hepatică de etiologie virală, inclusiv 2 237 cazuri asociate virusului hepatic B, 2 041 virusului hepatic C și 392 virusului hepatic D.

Aceste date demonstrează că, deși măsurile de prevenire și vaccinare au condus la reducerea semnificativă a formelor acute de boală, hepatitele virale cronice continuă să reprezinte o provocare majoră pentru sistemul de sănătate, fiind necesară consolidarea intervențiilor de depistare precoce, monitorizare și acces la tratament antiviral.

Republica Moldova implementează un complex de măsuri de sănătate publică pentru prevenirea, depistarea precoce, supravegherea epidemiologică și tratamentul hepatitelor virale, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și cu Programul național de control al hepatitelor virale.

Un element esențial al răspunsului național îl constituie imunizarea împotriva hepatitei virale B, inclusă în Programul Național de Imunizări. Vaccinarea universală a nou-născuților, administrarea dozei de vaccin în primele 24 de ore de viață și imunizarea persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare contribuie semnificativ la prevenirea transmiterii infecției.

În Republica Moldova este implementat sistemul de supraveghere epidemiologică a hepatitelor virale acute B, C și D, bazat pe definiții standardizate de caz și confirmare prin diagnostic de laborator. Totodată, sunt asigurate testarea obligatorie a donatorilor de sânge, țesuturi și organe, aplicarea măsurilor de prevenire a transmiterii infecției în cadrul serviciilor medicale și implementarea măsurilor de prevenire a transmiterii materno-fetale prin screening-ul femeilor gravide și imunizarea nou-născuților.

Începând cu anul 2020, în cadrul asistenței medicale primare este implementată testarea de screening pentru hepatitele virale B și C prin utilizarea testelor rapide de diagnostic, fapt ce a contribuit la creșterea accesibilității populației la servicii de depistare precoce și la referirea promptă a persoanelor diagnosticate pentru investigații suplimentare și tratament.

Persoanele diagnosticate cu hepatite virale B, C și D beneficiază de monitorizare și tratament antiviral gratuit, conform Protocoalelor clinice naționale și actelor normative în vigoare. Tratamentul este disponibil inclusiv pentru persoanele private de libertate, asigurând acces echitabil la servicii medicale.

Totodată, în rândul populațiilor-cheie sunt implementate programe de reducere a riscurilor, care includ activități de informare și educare pentru sănătate, distribuirea echipamentelor sterile de injectare, testarea rapidă pentru hepatitele virale B și C, vaccinarea împotriva hepatitei B și referirea persoanelor infectate către servicii specializate de tratament.

Implementarea acestor intervenții a contribuit la reducerea considerabilă a incidenței hepatitelor virale acute. Cu toate acestea, numărul mare al persoanelor care trăiesc cu hepatite cronice evidențiază necesitatea consolidării în continuare a activităților de prevenire, extinderii accesului la testare și diagnostic precoce, creșterii ratei de cuprindere cu tratament antiviral și reducerii stigmatizării asociate acestor infecții.

Mesaje cheie:

• Hepatita poate fi prevenită, diagnosticată și tratată. Eliminarea barierelor de acces la servicii medicale înseamnă mai multe vieți salvate.
• Depistarea precoce este primul pas spre eliminarea hepatitelor virale. Testarea permite inițierea la timp a tratamentului și prevenirea complicațiilor grave, precum ciroza și cancerul hepatic.
• Vaccinarea împotriva hepatitei B rămâne cea mai eficientă măsură de prevenire a infecției și de protejare a generațiilor viitoare.
• Tratamentul antiviral este eficient și disponibil. Persoanele diagnosticate trebuie să beneficieze de acces echitabil la îngrijire și tratament, indiferent de statutul social sau locul de trai.
• Eliminarea stigmatizării și discriminării persoanelor care trăiesc cu hepatită este esențială pentru creșterea adresabilității la testare și tratament.
• Integrarea serviciilor de prevenire, testare și tratament în asistența medicală primară facilitează accesul populației și contribuie la controlul hepatitelor virale.
• Protecția împotriva hepatitelor virale începe prin comportamente sigure: vaccinare, utilizarea instrumentarului steril, evitarea expunerii la sânge infectat și testarea periodică a persoanelor cu risc sporit.
• Fiecare persoană poate contribui la eliminarea hepatitelor virale prin informare, testare și accesarea serviciilor medicale disponibile.
• Împreună putem atinge obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății de eliminare a hepatitelor virale ca amenințare pentru sănătatea publică până în anul 2030.

 Apel către populație:

• Informați-vă din surse oficiale despre modalitățile de prevenire, transmitere și tratament al hepatitelor virale.
• Vaccinați copiii conform Calendarului Național de Imunizări și solicitați vaccinarea împotriva hepatitei virale B dacă faceți parte din grupurile cu risc sporit.
• Adresați-vă medicului de familie pentru testarea la hepatitele virale B și C, în special dacă prezentați factori de risc sau nu ați fost testați anterior.
• Respectați măsurile de prevenire a transmiterii infecției: evitați contactul cu sângele potențial infectat, utilizați doar instrumente sterile pentru proceduri medicale și cosmetice și nu împărțiți obiecte de igienă personală care pot veni în contact cu sângele.
• Dacă ați fost diagnosticat cu hepatită virală, urmați recomandările medicului și beneficiați de monitorizarea și tratamentul disponibile gratuit în cadrul sistemului de sănătate.
• Stopați stigmatizarea prin distribuirea de informații corecte.

 Apel către Instituțiile Medico-Sanitare:

• Intensificarea activităților de informare și educare a populației privind prevenirea, testarea și tratamentul hepatitelor virale.
• Extinderea oportunităților de testare, cu accent pe depistarea precoce a infecțiilor și identificarea persoanelor din grupurile cu risc sporit.
• Consolidarea colaborării dintre asistența medicală primară și serviciile specializate pentru asigurarea continuității îngrijirilor și accesului prompt la diagnostic și tratament.
• Promovarea vaccinării împotriva hepatitei virale B și monitorizarea respectării administrării dozei de vaccin nou-născuților în primele 24 de ore de viață.
• Asigurarea respectării stricte a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor în toate instituțiile medico-sanitare.
• Combaterea stigmatizării și discriminării persoanelor care trăiesc cu hepatite virale prin promovarea unei abordări bazate pe respectarea drepturilor pacientului și acces echitabil la servicii medicale.
• Organizarea activităților dedicate Zilei Mondiale a Hepatitei prin sesiuni de informare, testare voluntară, distribuirea materialelor educaționale și promovarea mesajelor campaniei „Hepatita: Să eliminăm barierele”.